Brantax - engineering survey

underwater, underground
and surface investigation

Investigatii Electromagnetice


Warning: strpos() expects parameter 1 to be string, array given in /homepages/43/d432186193/htdocs/brantaxro/wp-content/plugins/subpage-listing/subpage-listing.php on line 35
Inapoi la pagina anterioara

Investigatii Electromagnetice

Metodele electromagnetice detecteaza anomalii ale proprietatilor inductive ale rocilor din subsol. Un curent alternativ este indus in pamant prin bobine transmitatoare fie la suprafata sau din aer, iar amplitudinea si schimbarea de faza ale potentialului indus generat in subsol sunt masurate cu ajutorul unor bobine receptoare si inregistrate.

Investigatiile electromagnetice asigura un mijloc exact si eficient din punct de vedere al costurilor, de a caracteriza conditiile din subsol ale unei locatii. Un numar de metode electromagnetice sunt disponibile, fiecare cu propriile avantaje si limitari.

In investigatiile electromagnetice, conductivitatea electrica a pamantului este masurata ca fiind o functie de adancime si/sau distanta orizontala. Diferite tipuri de roci, structuri ingropate si obiecte, comporta diferite valori ale conductivitatii electrice. Cartarea variatiilor conductivitatii electrice ajuta la indentificarea zonelor cu anomalii ce merita sa fie investigate in continuare cu metode intruzive.

Metode de investigatii electromagnetice utilizate:

 * APLICATII ALE INVESTIGATIILOR GEOFIZICE:

  • Investigatii Arheologice
  • Geofizica de Sonda / Investigatii in Gaura de Foraj
  • Determinarea Conditiilor Geologice si Hidrogeologice
  • Prospectarea Raurilor si Lacurilor
  • Cartare Bombe Neexplodate (UXO)
  • Explorare Minerale Utile
  • Cercetari asupra Contaminarii Solurilor
  • Detectarea de Utilitati si Obiecte Ingropate
  • Explorare Parcuri Eoliene si Fotovoltaice

Alte metode utilizate in investigatii geofizice:

 

Aplicatii ale investigatiilor electromagnetice:

  • Adancimea rocii de baza
  • Masurarea grosimii permafrostului
  • Sol/Strate neconsolidate
  • Contaminarea apelor subterane
  • Detectia sistemelor septice
  • Detectia rezervoarelor ingropate
  • Caracterizarea deseurilor ingropate
  • Detectarea bombelor neexplodate (UXO)
  • Delimitarea dispunerii gropilor/santurilor
  • Rezervoare de carburant ingropate
  • Studiul betoanelor
  • Dimensiunea si limitele depozitelor ingropate
  • Evaluarea drumurilor pavate ingropate
  • Detectare de cabluri si conducte
  • Harti de contaminare a apei subterane
  • Identificarea obiectelor de uz caznic ingropate
  • Detectarea golurilor si a cavitatilor
  • Cimitire
  • Structuri istorice

 

Domeniu de frecventa (DF) si domeniu de timp (DT)

Metodele electromagnetice se impart in doua mari categorii: domeniu de frecventa si domeniu de timp.

Cu metoda domeniu de frecventa, transmitatorul emite un curent variabil sinusoidal la o frecventa specificata. Deoarece inductia reciproca intre transmitator si conductor este un flux complex, forta electromagnetica indusa in conductor va fi modificata in faza in corelatie cu primul camp. La receptor, cel de-al doilea camp generat de curentii din conductor vor fi deasemenea modificati in faza cu aceeasi valoare. Domeniul de frecventa masoara amplitudinea si faza campului electromagnetic indus.

La metoda domeniu de timp se masoara timpul pana la oprirea pulsului electromagnetic indus de un transmitator. Investigatiile electromagnetice sunt aplicate in masurarea variabilitatii conductivitatii subsolului, ce poate avea loc in mod natural (diferente litologice in masa), sau antropice (contaminari in apa/pamant sau metale ingropate).

Aplicatii ale domeniului de timp si domeniul de frecventa:

  • Descrierea acviferului
  • Identificarea fracturilor si fisurilor
  • Cartarea petelor de saramuri
  • Contaminarea apelor subterane
  • Detectarea scurgerilor de poluanti anorganici
  • Scurgeri din depozite de deseuri
  • Harti cu soluri saline
  • Intruziuni de ape sarate
  • Detectia sistemelor septice
  • Detectia rezervoarelor ingropate
  • Caracterizarea deseurilor ingropate
  • Delimitarea dispunerii gropilor/santurilor
  • Rezervoare de carburant ingropate
  • Dimensiunea si limitele depozitelor ingropate
  • Determinarea planului de alunecare
  • Harti de contaminare a apei subterane
  • Bombe neexplodate (UXO)
  • Complexe istorice
  • Posturi de observare

 

Detectie de metale (MD)

Termenul de “detector de metale” se refera in general la un anumit tip de instrument electromagnetic de inductie, desi magnetometrele clasice sunt des folosite pentru a gasi obiecte metalice ingropate. Detectoarele de metale au multe intrebuintari in investigatii geotehnice si investigatii ale locatiilor cu deseuri periculoase.

Cel mai important avantaj al detectoarelor de metale este faptul ca pot detecta atat metale feroase cat si metale neferoase iar investigatiile sunt rapide, detaliate si ieftine. Aceste instrumente au dat rezultate foarte bune pentru identificarea utilitatilor ingropate, a obiectelor metalice si non-metalice ingropate sau bombe neexplodate (UXO).

Aplicatii ale detectorului de metale:

  • Detectia rezervoarelor ingropate
  • Detectarea armelor ingropate
  • Rezervoare de carburant ingropate
  • Detectare de cabluri si conducte
  • Bombe neexplodate (UXO)
  • Identificarea obiectelor de uz caznic ingropate
  • Cautarea ancorelor, draglinelor, etc.
  • Urmarirea traseurilor tevilor si conductelor
  • Rezervoare scufundate si gropi de gunoi
  • Artefacte istorice

 

Radio-frecventa (RF)

Metodele electromagnetice in domeniul radio frecventa au o aplicabilitate restransa limitandu-se la punerea in evidenta a locatiilor si traseelor corpurilor metalice ingropate. Se bazeaza pe raspunsul corpurilor metalice la actiunea undelor radio. Adancimea de investigare este de ordinul metrilor fiind foarte buna in scanari pentru detectarea cablurilor, conductelor si ale altor obiecte metalice ingropate.

Aplicatii ale metodei bazate pe radio frecventa:

  • Rezervoare de carburant ingropate
  • Detectare de cabluri si conducte
  • Urmarirea traseurilor tevilor si conductelor

 

Frecventa foarte joasa (VLF)

In limbajul radiocomunicatiilor VLF inseamna “very low frequency” (frecventa foarte joasa), in jur de 15 pana la 25 kHz. In relatie cu frecventele utilizate in general in geofizica acestea sunt frecvente destul de mari. Campul fluxului electromagnetic de la o statie de emisie VLF se propaga peste suprafata terenului si, masurat la suprafata pamantului, consista dintr-o componenta electrica verticala si o componenta magnetica orizontala, fiecare perpendiculara la directia de propagare.

Metoda VLF utilizeaza instrumente relativ simple si poate fi folosita ca mijloc de recunoastere. Obiectivele potentiale includ corpuri tabulare conductoare aflate intr-o roca mama neconductoare, cum ar fi falii in calcar. Adancimea de explorare este limitata la 60% pana la 70% din adancimea crustei rocilor si pamantului inconjurator. De aici rezulta ca frecventa mare a transmitatoarelor VLF ca in medii mai conductive, adancimea de investigatie este destul de mica.

Spre exemplu, adancimea de investigatie poate fi de 10-12 m in material de 25 Ωm. Suplimentar, prezenta unei conductivitati mari, afecteaza raspunsul electromagnetic de la materialele conductoare din subsol, iar variatiile mici de supraconductibilitate sau grosime pot singure genera anomalii VLF semnificative. Din aceste motive metoda VLF este cu atat mai eficienta cu cat roca mama este mai rezistiva iar supraconductivitatea este mica.

Aplicatii ale metodei VLF:

  • Descrierea acviferului
  • Detectarea si cartarea stratelor de argila
  • Identificarea fracturilor si fisurilor
  • Cartarea depozitelor de nisip si pietris
  • Determinarea planului de alunecare
  • Identificarea obiectelor de uz caznic ingropate
  • Identificarea puturilor

 

Georadar (GPR)

Georadarul (GPR) utilizeaza frecvente inalte (80 si peste 1500 MHz) de unde electromagnetice, transmise cu o antena radar. Pulsurile radar sunt reflectate de diverse interfete din subsol, iar acestea sunt detectate cu antena receptoare a radarului. Interfetele reflectante pot fi orizonturi geologice, suprafete de ape freatice, interfete roca/pamant, obiecte de provenienta umana sau orice alta suprafata ce prezinta un contrast a proprietatilor dielectrice.

Semnalul georadar este indus in pamant cu o antena ce este in imediata apropiere a suprafetei solului. Semnalele reflectate pot fi detectate de aceasi antena sau de o a doua antena, doar pentru receptie. Semnalele receptate sunt procesate si vizualizate pe o inregistrare grafica – radargrama. Georadarul avand lungimi mici de unda in majoritatea solurilor, rezolutia interfetelor si a obiectelor mai discrete este foarte buna. Totusi, atenuarea semnalului in sol este mare, iar adancimile de penetrare rareori trec de 10 m. Apa si solurile argiloase cresc atenuarea, iar adancimea de penetrare descreste.

Aplicatii ale metodei georadar:

  • Adancimea rocii de baza
  • Identificarea fracturilor si fisurilor
  • Identificarea fracturilor in roca de baza
  • Masurarea grosimii permafrostului
  • Sol/Strate neconsolidate
  • Contaminarea apelor subterane
  • Detectia sistemelor septice
  • Detectia rezervoarelor ingropate
  • Caracterizarea deseurilor ingropate
  • Detectarea munitiei ingropate (UXO)
  • Delimitarea dispunerii gropilor/santurilor
  • Rezervoare de carburant ingropate
  • Studiul betoanelor si strat asfaltic
  • Dimensiunea si limitele depozitelor ingropate
  • Evaluarea drumurilor pavate ingropate
  • Detectare de cabluri si conducte
  • Harti de contaminare a apei subterane
  • Identificarea obiectelor de uz caznic ingropate
  • Detectarea golurilor si a cavitatilor
  • Movile vechi
  • Cimitire
  • Structuri istorice
  • Complexe istorice
  • Posturi de observare