Metoda Mise-à-la-Masse este derivată din configurația pol–dipol și se caracterizează prin utilizarea unei linii de curent de mare lungime și a unei distanțe reduse între electrozii de măsură. Particularitatea esențială a metodei constă în faptul că unul dintre electrozii de curent este conectat direct la corpul de interes, acesta fiind preferabil să prezinte o rezistivitate electrică cât mai redusă.
Prin injectarea curentului electric în corpul investigat, se generează în jurul acestuia un câmp de curent care poate fi detectat la suprafață. Prin realizarea unor profilări în rețea, pot fi identificate direcțiile preferențiale de curgere a curentului, ceea ce permite evidențierea geometriei, continuității și orientării corpului investigat.
Metoda Mise-à-la-Masse a fost utilizată cu rezultate foarte bune în investigarea infiltrațiilor din baraje și lacuri artificiale, în hidrogeologie, precum și în cartarea și determinarea orientării filoanelor cu mineralizații metalice masive sau a stratelor grafitice.
Alte tipuri de investigații geoelectrice utilizate:
- Tomografie geoelectrică (ERT)
- Sondaj Electric Vertical (SEV)
- Profilare geoelectrică Wenner
- Polarizație indusă (PI)