Investigațiile gravimetrice reprezintă principala metodă geofizică utilizată atunci când formațiunile de interes prezintă diferențe de densitate apreciabile față de mediul înconjurător. Metoda se bazează pe măsurarea variațiilor foarte fine ale accelerației gravitaționale și reprezintă un instrument eficient pentru cartarea bazinelor sedimentare, unde rocile de bază au, de regulă, densități semnificativ mai mari decât sedimentele suprapuse.
Investigațiile microgravimetrice sunt deosebit de eficiente în localizarea și cartarea corpurilor de sare gemă, datorită densității reduse a acestora în raport cu rocile înconjurătoare. De asemenea, metoda poate fi utilizată în anumite condiții pentru studii hidrogeologice, în special pentru identificarea zonelor cu goluri sau variații de porozitate, precum și, ocazional, pentru detectarea concentrațiilor de minerale grele.
Măsurătorile gravimetrice sunt realizate frecvent în corelare cu alte metode geofizice, în special cu prospecțiuni seismice, având rol complementar în interpretarea structurii geologice a subsolului. În geofizica inginerească, investigațiile gravimetrice sunt larg utilizate pentru identificarea și cartarea golurilor subterane, a cavităților naturale sau antropice, a mormintelor și structurilor îngropate din situri arheologice, precum și pentru detectarea tunelurilor, neomogenităților sau zonelor cu instabilitate structurală.
Parte din aplicațiile investigațiilor gravimetrice:
- Investigații arheologice
- Cartarea golurilor subterane și a cavităților
- Identificarea tunelurilor și galeriilor îngropate
- Studiul bazinelor sedimentare
- Explorarea mineralelor utile
- Cartarea structurilor de sare gemă
- Determinarea condițiilor geologice și hidrogeologice
- Studii de stabilitate pentru lucrări de inginerie civilă